DESPRE INITIATIVĂ

Contextul actual al Bucureștiului

Arhitectura este, alături de medicină sau avocatură, una dintre cele mai reglementate profesii din lume. În majoritatea țărilor, diploma oferită de universități nu este suficientă pentru exercitarea profesiei, ci este necesară și înscrierea în cadrul organizației existente la nivel național. În cele mai multe țări occidentale, asociațiile profesionale naționale ale arhitecților au început să apară în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Tabloul arhitecților, adică lista arhitecților cu drept de semnătură, a început să fie publicat la începutul secolului XX. Simultan sau la scurt timp după publicarea tablourilor arhitecților, au fost instituite onorarii minimale sau indicative pentru proiectarea de arhitectură.

Odată cu creșterea controlului în construcții și cu obligațiile europene legate de Directiva Serviciilor din 2006, țările din Uniunea Europeană au trecut de la onorarii obligatorii la onorarii indicative pentru proiectarea de arhitectură, în funcție de specificul național. Această trecere s-a făcut treptat, cu unele opoziții majore în cazul unor țări precum Germania. Tranziția a fost pregătită de reglementări europene extrem de stricte în ceea ce privește practicarea profesiei de arhitect și asigurarea calității în construcții.

În contextul arhitectural și urbanistic actual național, afectat de lipsa totală a reglementărilor privitoare la firmele de arhitectură și la modul inaplicabil pe zece ani al legii privitoare la asigurarea calității construcții, Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România a tras semnale de alarmă asupra dereglementării crescânde ale profesiei de arhitect în capitală, în contextul repetatelor atenționări venite atât din țară cât și din străinătate legată de calitatea mediului construit. Dintre acestea menționăm „Rezoluția Conferinței internaționale a specialiștilor în proiectarea spitalelor – SHARE București 2025”, „Declarația Filialei București a Ordinului Arhitecților din România privind Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.184/2001, republicată, privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect” 2025, „Declarația Filialei București a Ordinului Arhitecților din România privind emiterea autorizațiilor de construire în București” 2024, „Declarația pentru alegerile locale București 2024”, „Agenda Urbană” 2020, „Raportul pentru București”.

1) În ceea ce privește capitala României, aceasta se află, în prezent, sub impactul unui ansamblu de factori ce afectează arhitectura și urbanismul, cum ar fi:

– întârzierea în adoptarea unui nou Planului Urbanistic General (PUG);

– întârzieri în emiterea documentelor de urbanism și de autorizare a construcțiilor de către administrație locale sau centrale;

– întârzierea și criticile legate de adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcțiilor (CACTC);

– întârzierea și neclarități privitoare la aplicarea Referendumului pentru București, din 2024, și a propunerii de lege B542/2024 care prevedeau ca executarea lucrărilor de construcții din capitală să fie autorizate numai de primarul general al municipiului București, înregistrată la Senat pe 22.10.2024 și casată pe 03-02-2025.

2) În plus, lipsa de control eficient în ceea ce privește disciplina în construcții a încurajat semnătura de complezență, adică semnarea în fals de proiecte de arhitectură, ceea ce duce la încă o dereglementare gravă a profesiei. Semnătura de complezență face ca un arhitect se poate semna în mod fals singur sute de proiecte pe an, proiecte care sunt redactate de neprofesioniști, realizând astfel un mare procentaj dintre proiectele din regiunea sa, fără ca Ordinul Arhitecților să aibă cunoștință de această gravă abatere deontologică până la existența unei eventuale reclamații.

3) Mai mult, dereglementarea profesiei de arhitect este cu atât mai accentuată în contextul în care, conform legislației din România, orice cetățean are dreptul să creeze o firmă de arhitectură, chiar dacă nu este arhitect, în contrast flagrant cu principiile profesiei și cu legislația din majoritatea țărilor din UE.

Toate cele menționate mai sus duc la o dereglementare a exercitării profesiei de arhitect în capitala României, cu efecte pe termen lung asupra vieții locuitorilor.

În acest context, este necesară, pe lângă un sistem de asigurare a calității care să fie implementat până la capăt, o informare corectă cu privire la legislația legată de libera concurență și la practica europeană sau internațională în ceea ce privește onorariile de arhitectură.

Pentru clarificarea acestor aspecte, Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România a creat Grupul de Acțiune „Onorarii europene pentru arhitecți”, coordonat de arh. Bogdan Andrei Fezi, vicepreședinte parteneriate și organizații.